GEORGES BIZET (1838-1875)
Perioada romantică
Născut la Paris, în 25 octombrie 1838, Alexandre César Léopold Bizet, botezat Georges în 16 martie 1840, a fost un compozitor francez, din perioada romantică. Opera „Carmen” este cea mai cunoscută lucrare a sa și una dintre cele mai cunoscute și mai des interpretate opere din lume. Tatăl lui George Bizet, Adolphe, a fost coafor și peruchier înainte de a deveni, în pofida lipsei de educație muzicală, profesor de muzică. Mama sa, Aimée Delsarte, a cărei familie s-a împotrivit căsătoriei ei cu Adolphe, era o pianistă apreciată, care se trăgea dintr-o familie cu înalte tradiții culturale și muzicale. Fratele său era un cunoscut cântăreț, orator și profesor de canto și de oratorie, care avusese reprezentații la curtea Regelui Ludovic-Filip al Franței și la curtea Împăratului Napoleon al III-lea al Franței. Soția acestuia, Rosine, fusese copil-minune și, la doar 13 ani, avusese funcția de asistent la Conservatorul din Paris. Singur la părinți, Georges Bizet a demonstrat de foarte tânăr că are aptitudini muzicale. Primele lecții de pian le-a luat, probabil, de la mama sa, de la care a învățat și scrierea notelor muzicale. Ascultând la ușa camerei în care tatăl său își ținea orele de muzică, Bizet a învățat acorduri muzicale complexe și să interpreteze cu acuratețe piese muzicale dificile. Precocitatea sa i-a convins părinții să încerce să-l înscrie la conservator. Deși nu avea vârsta minimă legală, respectiv10 ani, pentru a fi admis la conservator, Bizet îl convinge pe profesorul Joseph Meifred să încalce regula și, la doar 9 ani, cu două săptămâni înainte de a împlini vârsta legală, devine student la Conservatorul din Paris. În primele șase luni de conservator, Bizet câștigă un premiu pentru solfegii, împresionându-l cu această realizare pe un fost renumit profesor de la conservator, Pierre-Joseph-Guillaume Zimmerman, care, până la decesul său din 1853, îi oferă lui Bizet lecții private de contrapunct și fugă. În timpul lecțiilor cu Zimmerman, Bizet îl cunoaște pe compozitorul și ginerele bătrânului său profesor, Charles Gounod, care va avea o influență majoră asupra stilului compozițional al tânărului student. Alți profesori importanți din viața lui Bizet au fost: Antoine François Marmontel, cu ajutorul căruia își dezvoltă rapid abilitățile de pianist, și Fromental Halévy, de la care deprinde tehnici dezvoltate și sofisticate de compoziție. Primele compoziții cunoscute ale lui Bizet sunt două cântece pentru soprană și datează din anul 1850. În 1856, Bizet aplică pentru prestigioasa bursă „Grand Prix de Rome” dar fără succes, deoarece bursa nu s-a acordat în acel an. Ulterior, câștigă premiul întâi, împreună cu alt compozitor, la un concurs organizat de compozitorul Jacques Offenbach. În 1857 câștigă bursa „Grand Prix de Rome”. În 3 iunie 1869, Bizet se însoară cu Geneviève, fiica fostului său profesor, Fromental Halévy și verișoara unuia dintre libretiștii operei „Carmen”, Ludovic Halévy. În 1871, au împreună, au un fiu, Jacques, care va fi prieten și coleg de școală cu Marcel Proust. Jacques se sinucide în 1922, cu câteva săptămâni înainte de decesul lui Proust. Bizet a suferit toată viața de angină (dureri și inflamații ale gâtului), posibil agravată de faptul că era un fumător împătimit. Depresia după insuccesul inițial al operei „Carmen”, din martie 1875, îi face anevoioasă recuperarea după o criză de angină. Simțindu-se mai bine la sfârșitul lunii mai, se retrage la casa sa de vacanță din Bougival și se duce să înoate în Sena. A doua zi se trezește având febră și suferă ceea ce pare a fi un infarct. În 3 iunie 1875, de aniversarea nunții sale, Bizet suferă un nou atac și moare, la doar 36 de ani.
© https://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Bizet#Illness_and_death și text - https://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Bizet
Perioada romantică
Născut la Paris, în 25 octombrie 1838, Alexandre César Léopold Bizet, botezat Georges în 16 martie 1840, a fost un compozitor francez, din perioada romantică. Opera „Carmen” este cea mai cunoscută lucrare a sa și una dintre cele mai cunoscute și mai des interpretate opere din lume. Tatăl lui George Bizet, Adolphe, a fost coafor și peruchier înainte de a deveni, în pofida lipsei de educație muzicală, profesor de muzică. Mama sa, Aimée Delsarte, a cărei familie s-a împotrivit căsătoriei ei cu Adolphe, era o pianistă apreciată, care se trăgea dintr-o familie cu înalte tradiții culturale și muzicale. Fratele său era un cunoscut cântăreț, orator și profesor de canto și de oratorie, care avusese reprezentații la curtea Regelui Ludovic-Filip al Franței și la curtea Împăratului Napoleon al III-lea al Franței. Soția acestuia, Rosine, fusese copil-minune și, la doar 13 ani, avusese funcția de asistent la Conservatorul din Paris. Singur la părinți, Georges Bizet a demonstrat de foarte tânăr că are aptitudini muzicale. Primele lecții de pian le-a luat, probabil, de la mama sa, de la care a învățat și scrierea notelor muzicale. Ascultând la ușa camerei în care tatăl său își ținea orele de muzică, Bizet a învățat acorduri muzicale complexe și să interpreteze cu acuratețe piese muzicale dificile. Precocitatea sa i-a convins părinții să încerce să-l înscrie la conservator. Deși nu avea vârsta minimă legală, respectiv10 ani, pentru a fi admis la conservator, Bizet îl convinge pe profesorul Joseph Meifred să încalce regula și, la doar 9 ani, cu două săptămâni înainte de a împlini vârsta legală, devine student la Conservatorul din Paris. În primele șase luni de conservator, Bizet câștigă un premiu pentru solfegii, împresionându-l cu această realizare pe un fost renumit profesor de la conservator, Pierre-Joseph-Guillaume Zimmerman, care, până la decesul său din 1853, îi oferă lui Bizet lecții private de contrapunct și fugă. În timpul lecțiilor cu Zimmerman, Bizet îl cunoaște pe compozitorul și ginerele bătrânului său profesor, Charles Gounod, care va avea o influență majoră asupra stilului compozițional al tânărului student. Alți profesori importanți din viața lui Bizet au fost: Antoine François Marmontel, cu ajutorul căruia își dezvoltă rapid abilitățile de pianist, și Fromental Halévy, de la care deprinde tehnici dezvoltate și sofisticate de compoziție. Primele compoziții cunoscute ale lui Bizet sunt două cântece pentru soprană și datează din anul 1850. În 1856, Bizet aplică pentru prestigioasa bursă „Grand Prix de Rome” dar fără succes, deoarece bursa nu s-a acordat în acel an. Ulterior, câștigă premiul întâi, împreună cu alt compozitor, la un concurs organizat de compozitorul Jacques Offenbach. În 1857 câștigă bursa „Grand Prix de Rome”. În 3 iunie 1869, Bizet se însoară cu Geneviève, fiica fostului său profesor, Fromental Halévy și verișoara unuia dintre libretiștii operei „Carmen”, Ludovic Halévy. În 1871, au împreună, au un fiu, Jacques, care va fi prieten și coleg de școală cu Marcel Proust. Jacques se sinucide în 1922, cu câteva săptămâni înainte de decesul lui Proust. Bizet a suferit toată viața de angină (dureri și inflamații ale gâtului), posibil agravată de faptul că era un fumător împătimit. Depresia după insuccesul inițial al operei „Carmen”, din martie 1875, îi face anevoioasă recuperarea după o criză de angină. Simțindu-se mai bine la sfârșitul lunii mai, se retrage la casa sa de vacanță din Bougival și se duce să înoate în Sena. A doua zi se trezește având febră și suferă ceea ce pare a fi un infarct. În 3 iunie 1875, de aniversarea nunții sale, Bizet suferă un nou atac și moare, la doar 36 de ani.
© https://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Bizet#Illness_and_death și text - https://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Bizet